Dragi frați și surori, astăzi aș dori să vorbesc cu voi despre un verset scurt, dar extrem de izbitor, din capitolul 2 al epistolei lui Pavel către Filipeni, un verset care ar trebui să ne facă pe toți să reflectăm profund:

“Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.” (Filipeni 2:21)

Deși aceste cuvinte au fost scrise acum aproape două mii de ani, ele sunt o oglindă a lumii de astăzi și chiar a propriilor noastre vieți. Individualismul epocii moderne, concentrarea pe succesul personal și filosofia de viață „egocentrică” fac ca această diagnosticare a lui Pavel să fie și mai relevantă.

Astăzi, în lumina acestui verset, vom încerca să înțelegem împreună cum se leagă de principiile fundamentale ale teologiei protestante și reformate și cum ne invită la slujirea lui Hristos Isus. Sub autoritatea Sfintei Scripturi, învățătura Reformată, care subliniază păcătoșenia noastră, harul lui Hristos și îndreptățirea prin credință, ne oferă lecții importante în lumina acestui verset.

Contextul și Importanța Versetului
În epistola sa către Filipeni, Pavel subliniază adesea unitatea, smerenia și exemplul jertfitor al lui Hristos Isus. De la începutul capitolului 2, el descrie cum Hristos, deși era în chip de Dumnezeu, s-a despuiat pe Sine, luând chip de rob, și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce. Acesta este un exemplu suprem de jertfă și slujire pentru creștini.

După acest exemplu magnific, Pavel vorbește despre Timotei și Epafrodit, care erau importanți pentru el. El îi prezintă ca exemple de slujitori devotați, altruiști, care au pus lucrarea lui Hristos înaintea propriilor interese. Tocmai în acest punct, după ce l-a lăudat pe Timotei, el face această observație dureroasă: “Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.”
Aceste cuvinte nu sunt doar o critică adresată anumitor persoane din Filipi, ci și o caracteristică fundamentală a naturii umane căzute.

Natura umană, sub influența păcatului, este înclinată spre egoism. Avem tendința de a ne prioritiza propriile interese, propriul confort, propriile dorințe. Această tendință poate fi observată nu doar la cei necredincioși, ci, din păcate, chiar și printre credincioși. Ceea ce subliniază Pavel aici este pericolul ca și creștinii să ducă o viață centrată pe ei înșiși, în ciuda exemplului jertfitor al lui Hristos.

Teologia Reformată și Filipeni 2:21
Acest verset are o legătură puternică cu stâlpii fundamentali ai Teologiei Reformate. Să ne amintim că una dintre principalele accentuări ale Reformei a fost pe principiile Sola Scriptura (Doar Scriptura), Sola Fide (Doar Credința), Sola Gratia (Doar Harul), Solus Christus (Doar Hristos) și Soli Deo Gloria (Doar lui Dumnezeu Slavă). Filipeni 2:21 se suprapune profund, în special, cu ultimele trei principii.

1. Solus Christus (Doar Hristos): Versetul afirmă clar că punctul central este Hristos, prin expresia "ale lui Hristos Isus". Teologia reformată subliniază că mântuirea și împăcarea cu Dumnezeu sunt posibile numai prin Hristos. Eforturile noastre, faptele noastre bune sau virtuțile noastre nu ne pot salva. Acest verset ne amintește de dependența noastră de Hristos și de prioritatea lucrării Sale. Dacă ne gândim la propriile interese, ignorăm centralitatea lui Hristos. Dar mântuirea noastră este în El și slujirea noastră este pentru slava Lui.

2. Sola Gratia (Doar Harul): Omul nu are capacitatea, de la sine, să se gândească la lucrarea lui Hristos. În robia păcatului, el este închis în propriul său eu. Acest verset dezvăluie un adevăr dureros al naturii umane căzute: “Toţi umblă după foloasele lor…”
Eliberarea de acest egoism și începerea de a ne gândi la lucrarea lui Hristos se întâmplă prin harul lui Dumnezeu. Renașterea, reînnoirea Duhului și procesul de sfințire sunt lucrarea harului lui Dumnezeu. Noi nu îl căutăm pe Hristos de unii singuri; El ne cheamă și ne schimbă prin harul Său. Prin urmare, chiar și capacitatea noastră de a ne gândi la lucrarea lui Hristos este un rezultat al harului Său în noi.

3. Soli Deo Gloria (Doar lui Dumnezeu Slavă): A te gândi la lucrarea lui Hristos înseamnă, în cele din urmă, a-I da slavă lui Dumnezeu. Nu este degeaba că Pavel, în Filipeni 2:5-11, subliniază gloria lui Hristos, afirmând că va veni o zi când fiecare genunchi se va pleca înaintea Lui și fiecare limbă îl va mărturisi ca Domn. Dacă ne gândim la propriile interese, înseamnă că ne dăm slavă nouă înșine. Teologia reformată, însă, ne învață că singurul scop al întregii noastre vieți, al gândurilor și acțiunilor noastre este de a-I da slavă lui Dumnezeu. A te gândi la lucrarea lui Hristos înseamnă a extinde Împărăția Sa, a-I înălța Numele și, prin urmare, a-I da slavă Atotputernicului Dumnezeu.

Aplicații Practice: De la propriile interese la interesele lui Hristos
Deci, ce ar trebui să facem în fața acestei constatări a lui Pavel? Cum putem înceta să ne gândim la propriile interese și să ne gândim la interesele lui Hristos? Aceasta este o transformare care trebuie să aibă loc în fiecare aspect al vieții noastre.

1. Auto-examinarea și Conștientizarea Păcatului: Primul pas este să ne privim în interior și să devenim conștienți de egoismul nostru. Critica lui Pavel din acest verset ne invită să ne vedem propria natură păcătoasă. Unde ne punem propriile interese, propriul confort, propriile dorințe înaintea lui Hristos și a Împărăției Sale? Această conștientizare este un punct de plecare pentru pocăință.

2. Aprofundarea în Scripturi: Sfintele Scripturi sunt singurul ghid care ne arată caracterul lui Hristos, învățăturile Sale și ce așteaptă El de la noi. Citind, meditând și aplicând Scriptura în viața noastră, începem să dobândim mintea lui Hristos. Acesta este un proces de a ne elibera de propriile gânduri și de a ne îmbrăca cu gândurile Lui.

3. Rugăciunea și Dependența de Dumnezeu: Nu putem să ne eliberăm de egoism prin propria noastră putere. Această transformare este lucrarea Duhului lui Dumnezeu. Rugăciunea regulată este o modalitate prin care ne exprimăm dependența de Dumnezeu și îi cerem puterea de a face voia Lui în locul voinței noastre. În rugăciune, ar trebui să implorăm: "Învață-mă să mă gândesc la lucrarea lui Hristos, scapă-mă de propriul meu eu."

4. Slujirea Altora: Întreaga epistolă a lui Pavel către Filipeni subliniază exemplul lui Hristos de slujire a altora. Hristos S-a golit de propria glorie și a luat chip de rob. Când ne gândim la lucrarea lui Hristos, începem să punem nevoile altora înaintea propriilor noastre nevoi. Aceasta acoperă o gamă largă, de la slujirea fraților și surorilor din biserică până la ajutarea celor nevoiași din comunitate. Adevărata slujire înseamnă a ne uita pe noi înșine și a le da altora ceea ce avem.

5. Punerea sub Semnul Întrebării a Valorilor Lumii: Lumea noastră glorifică succesul individual, bogăția și statutul. Hristos, însă, contestă aceste valori. A te gândi la lucrarea lui Hristos înseamnă a te întoarce de la acești idoli falși impuși de lume și a îmbrățișa valorile Împărăției lui Hristos. Aceasta înseamnă a pune jertfa, smerenia și iubirea în centrul vieții noastre.

Concluzie
Dragi frați și surori, cuvintele din Filipeni 2:21, “Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şi nu după ale lui Isus Hristos.”, sunt atât un avertisment, cât și o chemare pentru noi. Acest verset diagnostichează dureros egoismul păcătos al naturii umane căzute, invitându-ne în același timp la exemplul jertfitor al lui Hristos Isus și la slujirea Împărăției Sale.

Teologia reformată ne învață că această transformare este posibilă numai prin harul lui Dumnezeu, prin credință și numai pentru slava lui Hristos. A ne întoarce de la propriile noastre interese către interesele lui Hristos este mai degrabă o lucrare a Duhului lui Dumnezeu în noi decât un efort individual.

Să nu uităm că a te gândi la lucrarea lui Hristos înseamnă a reflecta caracterul Său, a răspândi iubirea Sa și a extinde Împărăția Sa. Aceasta înseamnă a-ți lua crucea, a te lepăda de tine însuți și a urma pașii lui Hristos. Această cale, deși plină de dificultăți, va aduce în cele din urmă o mare binecuvântare.

Așadar, astăzi să ne întrebăm încă o dată: Ale cui interese le caut? Ale mele, sau ale Domnului și Mântuitorului nostru, Hristos Isus?

Să ne rugăm ca, prin harul lui Dumnezeu, fiecare dintre noi să continuăm să ne dedicăm viețile pentru slava lui Hristos și pentru înaintarea Împărăției Sale. Amin.

Soli Deo Gloria

(13 Iulie 2025)